Frezare in Sensul vs. in Contra Avansului

Lucrând în domeniul prelucrărilor prin așchiere, indiferent de poziția ocupata, fie ca lucrezi ca Strungar, Frezor, Operator Mașini Unelte sau ca Programator CNC auzi tot felul de termeni tehnici utilizați prin producție. De multe ori chiar dacă se discuta despre același lucru colegii mai în vârstă folosesc un fel de denumiri în timp ce colegii mai tineri folosesc alte denumiri, lucru care pentru o persoana mai neexperimentata poate fi foarte derutant.

In acest articol vom discuta despre doi dintre acești termeni derutanți, este vorba despre Frezarea în Sensul Avansului (engleza. Climb Milling) și Frezarea în Contra Avansului (engleza. Conventional Milling).

Cunoașterea și utilizarea corecta a acestor doua metode principale de frezare va îmbunătăți calitatea generala a pieselor prelucrate de tine și te poate diferenția fata de colegi.

Înainte de a începe haide sa stabilim niște puncte de pornire:
1) Pentru a putea efectua cu succes procedeul de frezare avem nevoie de doua tipuri de mișcări distincte.
a) mișcare de rotație n (rotirea sculei așchietoare, freza)
b) mișcare de avans rectiliniu sau circular (mișcarea relativa intre freza și semifabricat)
2) Vom roti axul principal în sens orar (Clockwise) și vom folosi o freza deget de carbura cu patru dinți.

Frezarea în Sensul Avansului (Climb Milling)

Frezarea în Sensul Avansului sau Climb Milling este cea mai des întâlnită metoda de frezare fie ca este vorba de planarea unei suprafețe sau de profilare. Dupa cum indica și denumirea în engleza Climb (a urca), dinții frezei trag materialul înspre sine încercând sa urce prin material urmând traiectoria de deplasare. In aceasta mișcare dinții frezei intra în contact mai întâi cu suprafața exterioara a tăierii unde grosimea așchiei este mai mare urmând ca aceasta sa se subțieze pe măsură ce dintele frezei parcurge o mișcare completa.

Aceasta caracteristica oferă un avantaj enorm deoarece așchiile vor zbura și se vor depozita în spatele tăierii fără sa mai intre în contact cu freza astfel încât se va produce o suprafață mai curata și creste durata de viata a sculei.
Deasemenea aceasta metoda de taiere necesita o forță de taiere mai mica pentru a efectua așchierea, iar mișcarea sculei generează o forță de apăsare asupra piesei ceea ce ajuta la stabilizarea acestuia mai ales în operații de planare și finisare de suprafețe.

Pe lângă toate beneficiile sale Frezarea în Sensul Avansului prezintă și niște dezavantaje. Datorita faptului ca dinții frezei trag de semifabricat, nu se pretează la mașini unelte cu ghidaje uzate sau la mașini unelte clasice, orice joc în ghidaje sau șurub (Backlash) va provoca deteriorarea sculei și a piesei.
Deasemenea se pretează doar în aplicații cu avans de lucru automat, încercarea de al folosi în aplicații cu avans de lucru manual ar avea consecințe devastatoare atât pentru scula așchietoare cât și pentru suprafața de lucru.

Frezarea în Contra Avansului (Conventional Milling)

Frezarea în Contra Avansului sau Conventional Milling dispune de caracteristici de avans de lucru total opuse astfel încât așchia începe de la suprafața interioara a tăierii. Așchia produsa începe subțire și devine mai groasa pe parcurs ce dintele iese din piesa. Datorita acestui fapt muchia de taiere a dintelui nu începe sa așchieze decât după contactul cu suprafața interioara ceea înseamnă ca intre timp dintele împinge materialul în loc sa taie ce provoacă o deviere în axul frezei sau chiar în suprafața frezata.

Aceasta metoda de frezare provoacă depunerea așchiilor înaintea direcției de deplasarea ceea ce îngreunează așchierea, creste uzura sculei și lasă în urma o suprafață calitativ net inferioara.

Deși este mai putin utilizata, metoda de Frezare în Contra Avansului prezintă unele avantaje semnificative. In aplicații precum frezarea de materiale foarte dure precum Fonta, Oțeluri călite, semifabricate cu margini foarte dure precum sunt cele de pe urma debitării cu plasma sau torta cu oxi-acetilena.

De asemenea se pretează și este cea mai viabila metoda în cazul frezării manuale deoarece oferă un control mai bun asupra tăierii, mai ales în cazul mașinilor unelte clasice unde faptul ca freza împinge semifabricatul anulează jocul din șurub.
Masinile unelte CNC uzate sunt deasemenea la fel de problematice în momentul în care se uzează ghidajele sau șurubul cu bile. Aceasta metoda poate fi o soluție viabila.

Lucrând cu mai multe companii de prelucrări, diverși meseriași, operatori și programatori CNC am observat ca foarte putini țin cont de trăsăturile acestor metode de frezare, lucru care probabil se datorează inexperienței în domeniu și se reflecta în rata de succes a pieselor prelucrate.

Sper ca ți-am creat o imagine mai clara cu privire la acest subiect, dacă ai citit acest articol cu siguranță vei obține rezultate mai bune la locul de munca.

Ambele strategii sunt folositoare, cheia este sa le aplici în situațiile potrivite.
Când vine vorba de prelucrarea prin așchiere diferența o fac detaliile, oricât de mici ar fi ele.